Parohia Pleșoiu

BISERICA FOSTULUI SCHIT FLĂMÂNDA [istoria zidirii ei] În Studii si documente, volumul V, Nicolae Iorga sublinia că biserica a fost construită în timpul domniei lui Mihnea Turcitul înainte de 1595, de către spătarul Teodosie Rudeanu, mai apoi mare logofăt în timpul lui Mihai Viteazul, pe o „chingă” de pământ a cărei apartenență la moștenire și-a disputat-o de-a lungul anilor cu boierii Vlădești și Slăvitești. În timpul domniei lui Matei Voievod Basarab, i s-a adăugat bisericii pridvorul, asemănător ca tip de construcție cu cel de la Arnota, Gura Humorului și Cintura, etc. În secolul al XVIII-lea schitul se menține ca metoh al Episcopiei de Râmnic și al Mănăstirii Hurezi. Înainte de a ajunge episcop al Râmnicului, Atanasie Stoenescu a fost starețul schitului Flămânda care, în 1906, a fost desființat, iar biserica a rămas în grija credincioșilor și a fost transformată în biserică de mir[1]. Din acel moment și până astăzi este lăcașul de cult care deservește cele două sate: Valea Râului și Cocoru și este filială a Parohiei Pleșoiu, comuna Nicolae Bălcescu. [inscripții] Biserica nu posedă pisania originală care să ateste data construcției monumentului. În pronaos se găsesc mormintele ctitorilor marelui logofăt Teodosie Rudeanu și a soției Stanca Rudeanu. În latura de nord a pronaosului se afla mormântul jupânesei Stanca Rudeanu, iar pe partea de sud mormântul lui Teodosie Rudeanu. Pe piatra de mormânt din partea de nord scrie cu litere chirilice: „A răposat roaba lui Dumnezeu jupâneasa Stanca a lui jupân Teodosie Mare Spătar, fiica lui Radu Ban din Rotărești în zilele lui Petru Voievod la 24 de ani, la leat 7092 (1583-4). Veșnica pomenire“.  Piatra din latura de sud păstrează inscripția „Această groapă este groapa lui jupânu Teodosie logofăt, feciorul …… și s-a prislăvit în zilele Radului, fiul lui Mihnea Voievod în luna mai 28 de zile la leat 7129 (1621)“. Catapeteasma bisericii este din zid și pictată în frescă, executată probabil în perioada în care schitul devine metoh al Episcopiei de Râmnic. [anexe] În partea de nord, în afara incintei s-a construit în anii 2008-2014 un paraclis cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul“ și „Sfântul Ilie Tezviteanul”, precum și o cantină socială și un prăznicar. Paraclisul și cantina socială au fost construite pentru deservirea și îmbunătațirea activitaților  pastoral-misionare și filantropice. Se află în partea de nord a bisericii filiale și este construit din cărămidă în formă de corabie, având trei turle și este acoperit cu tablă zincata. Lucrările au început în anul 2008 și au fost executate în proporție de 80 % , cu cheltuiala enoriașilor și a preotului paroh iconom stavrofor Ungureanu Ion. Catapeteasma este construita din cărămidă. Pictura în ulei este executată în proporție de 80% în stil bizantin, de pictorul Ioana Jane din comuna Nicolae Bălcescu. Cu ocazia sărbătorilor se organizează slujbe religioase, unde comitetul și consiliul parohial, împreună cu asociația femeilor creștine organizează dezbateri cu conținut religios și social-filantropic, precum și activități caritabile și vizite la centrele de copii și bătrâni din județ. [şirul preoţilor] Din ceea ce cunoaștem, putem amintii că în anul 1808 biserica Flămânda era deservită de preoții de mir Ioan, Constantin. Diacon Marin, Sarban scutit pentru sărăcie, iar in 1824 deserveau preoții Constantin (72 de ani), Diaconi: Dimitrie (52 de ani) și Nicolae[2]. În partea de est a incintei se află cimitirul bisericii înconjurat cu zid din beton armat și este administrat și întreținut de parohie.

B.ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. Biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1884-1888 de către enoriașii aflați sub păstorirea preotului Stănescu Ion. Biserica este construită din lemn, în formă de cruce, cu două turle și este acoperită cu tablă de aluminiu și tablă zincată. Pictura bisericii este în stil bizantin, refăcută în anii 1950 de pictorul Comănescu Trandafir din comuna Nicolae Bălcescu, iar apoi în anii 2000-2001 a fost restaurată de pictorul Ioana Jane din aceeași comună[3]. În anul 1953 s-a refăcut acoperișul în timpul preotului Constantinescu N. Gheorghe iar în anul 1973 s-a executat reparația capitală bisericii cu subzidire, consolidare și s-a acoperit cu tablă de aluminiu și zincată, cu cheltuiala enoriașilor și a preotului paroh Ungureanu Ion. În anul 2012 s-a făcut o nouă reparație bisericii și s-a adăugat o tindă în fața ușilor de la intrare. Biserica parohială nu deține obiecte de cult, manuscrise și cărți vechi. Icoanele vechi și cărțile vechi (în chirilică ) au fost predate Muzeului Județean și Episcopiei Râmnicului, aflându-se în prezent în depozitul de carte veche al Mănăstirii Bistrița. Pomelnice și alte înscrieri sau inscripții biserica nu deține. [şirul preoţilor] Din ceea ce cunoaștem până în prezent, îi menționăm pe următorii preoți: Stănescu Ion, Mihalcea Marin,  Constantinescu N. Gheorghe, Alimănescu Filip, Alimănescu Anton[4]. Din anul 1971 și până în prezent parohia este deservită de preotul iconom stavrofor Ungureanu Ion.

C.CIMITIRUL. În imediată apropiere, în partea de nord, se află cimitirul care este împrejmuit cu gard din beton și este administrat de parohie. În curtea bisericii, în partea de sud se află clopotnița cu două nivele din zid și o clădire cu trei camere la parter – însemnând cancelarie, arhivă și magazie; iar la etaj sala pentru ședințele consiliului, comitetului parohial și organizației femeilor creștine. În partea de nord a cimitirului, lângă drumul județean se află un prăznicar  care deservește aproximativ 250-300 de persoane, unde au loc agapele frățești cu ocazia marilor sărbători creștine și a hramului bisericii. Monumentul eroilor se află în partea de nord-est a cimitirului și este construit înainte de 1960, iar numele eroilor din parohie sunt amestecate cu ale eroilor din alte parohii vecine.